I ladins te Europa
La Union Generela di Ladins dla Dolomites ie unida nvieda dala "Fördergesellschaft für Europäische Kommunikation (FEK)" ai "8. Neudrossenfelder Europa-Tage" dai 18 ai 21 de mei. La Lia de livel europeich mët a jì regularmënter, bele da passa vint ani incà, dis dedichei a una o l'autra grupa de rujeneda te Europa. De regula vëniel mé fat un n di. Per l liam strënt che i urganisadëures, cun a cë l senatëur Peter Verbata, à cun la Ladinia, nce ajache l ie zitadin d'unëur de Corvara, vëniel metù a jì plu dis. Bele n juebia saràl n cunzert de na grupa cun strumënc a fla dla Ladinia y na cëina ladina njenieda ca da Rita Perathoner Schenk dl Restaurant Col Raiser. L vënderdi iel la Fiera de Bulsan che prejënta si strategies de marketing n generel y sambën la pert de prumozion turistica tl particuler.
La sada l colloquium scientifich
La sada iel l
colloquium - la pert scientifica dla manifestazion - cun na lingia de
referac de mpuls, per ti dé lerch ala fin a na descuscion, ma nce
per ti dé l mesun ai prejënc de fé dumandes plu avisa (c. plu
avisa l program tl articul tlo dlongia, ndr.). Chësc colloquium ie
pensà per ti purté dant la realtà positiva di ladins dla
Dolomites, ne tralascian eder nia de ti cialé nce cun uedl critich
ala cosses y cuestions che pudëssa y dassëssa unì miuredes o
mudedes. I referac tucherà nscila la cuestion dla scunanza di
ladins, di dërc che ti spitëssa y che n ghira, la rujeneda, la
storia y cultura ladina, la scola y la università, i mass media
ladins, ma nce l turism y l ambient, mé per cumpedé su n valgun
ponc che possa unì ntegrei, nce tla descuscion, aldò che nëus
ladins l raton drët.
Prejënza dla istituzions y lies ladines
A
Neudrossenfeld iel de plu strutures storiches, njeniedes ca a puntin,
nce cun i njins tecnics aldò. Nscila puderà i Museums ladins, i
Istituc culturei ladins y la lies ladines mustré si films o si
prejentazions multimedieles y sambën nce si publicazions.
La sada
va donca inant cun na prejentazion lergia da pert di ladins te chësta
strutures, ti selfs y nce alalergia: danter l auter iel la previjion
dla mostra itineranta n con' di ladins dl Istitut Culturel Ladin
Micurà da Rü, la tofles di simbuli religëusc (crisć, peldes,
etc.), metuda a desposizion dal Istitut Culturel Ladin Cesa de Jan y
prejentazions multimedieles n con' de de plu aspec dla Ladinia. Nce l
turism giapa na si lerch de prejentazion, n pert sambën nce cun
fazion de marketing.
L artejanat y l'ert dla Ladinia
N sada saràl oradechël
mo artisć ladins che mostra la realteies artejaneles y artistiches
dla valedes ladines, nce l'Unika sarà prejënta cun trueps de si
lëures. L sarà nce da udëi la caricatures de Manuel Riz. L unirà
prejentà y nce pità roba da maië particulera dla Ladinia. La sada
sëira vëniel fat per 150 nviei na cëina ladina, njenieda ca dal
restaurant La Tambra de Corvara.
Ntan la manifestazion, pra chëla
che n rata che l vënie adalerch danter 6.000 y 8.000 vijitadëurs,
saràl d'uni sort de stonc, cun libri per y di ladins, ma nce de
prejentazion dla istituzions y dla lies ladines.
Mujiga ladina
Sambën che l sarà nce la mujiga ladina:
nscila iel n dumënia na mëssa ecumenica pra chëla che l cianta l
Cor de Dlijia da La Val. Ntan i trëi dis saràl nce grupes che porta
dant cianties per ladin, coche la Grupa Trëi Ëiles de Gherdëina
cun Otto Dellago.
L balerà la grupa da bal Grupa Folk Fodom.
Oradechël iel na grupa de strumënc a fla, che sunerà marces y
polkas y walzeri (Böhmische), cun la prejentazion nce de cianties
ladines, cumpanieda da doi marcatenterines furnides su cun l bel
guant tradiziunel. L sarà dut ntëur na prejentazion dla tradizions,
nce cun l "Grop de la mèscres de Cianacei e Grìes" - i
Marascons dla Val de Fascia, y i guanc tradiziunei de duta la valedes
ladines.
N bel mumënt de ancunteda danter ladins
N generel ie
i Dis Europeics na ucajion de se prejenté te na realtà plu lergia,
de analisé cun uedl critich la situazion di ladins. Per i ladins
saràl sëuraprò n mumënt de ancunteda danter i ladins, de aurela
curta, n mumënt de cumenanza, de coejion soziela che ie de gran utl
y de gran mpurtanza per i ladins for mo despartii te cin' realteies
istituziuneles.
Dantaldut ie i Dis Europeics na ucajion per
mustré su, cun spirt positif y da uni pont de ududa, la richëza dla
cultura y rujeneda ladina.
Per la Union Generela di Ladins dla Dolomites - UGLD, la presidënta Milva Mussner